Oriunde există viaţă, fie ea sub formă de plante sau de animale, există şi enzimele. Practic, enzimele participă la toate acţiunile necesare pentru menţinerea vieţii, ca de exemplu sinteza şi descompunerea, transportul, excreţia, detoxifierea şi furnizarea
energiei. Aproximativ 5000 de enzime diferite au fost pâna acum identificate, fiecare cu functia ei specifica si fiecare solicitând anumite conditii de temperatura si pH; exista însa mii de alte enzime despre care nu stim nimic. Fara ele, întreg corpul s-ar uza rapid pâna la distrugere. Energia enzimatica poate fi pusa în evidenta cu ajutorul unor instrumente stiintifice care detecteaza forma de radiatie emisa (qi) atunci când enzimele actioneaza. Nici un alt tip de substanta biochimica nu denotã astfel de proprietati.
Cea mai buna definitie practica a “alimentelor vii” a fost data de dr. McCullum de la Johns Hopkins University : “Nu mancati decat alimentele care se strica sau putrezesc , dar mancati-le inainte sa se intample acest lucru . Astfel faina alba rafinata nu se strica in timp de grauntele integrale se strica.”
Enzimele sunt mai mult decat niste catalizatori in sensul chimic, astfel dr. Edward Howell care le-a studiat peste 50 ani a scris :”Catalizatorii nu sunt decat niste substante inerte. Acestia nu poseda nimic din energia vitala pe care o gasim in enzime. De exemplu, enzimele emana un fel de radiatie atunci cand actioneaza. Acest lucru nu este valabil in cazul catalizatorilor.”
Corpul este nevoit sa produca enzime de care are nevoie pt a digera cantitati uriase de alimente statute , moarte de aceea avem cel mai mare pancreas in raport cu greutatea corporala din toate speciiile. Capacitatea unei personae de a produce enzime este limitata, iar cand ajungi in stadiul de a nu mai produce enzime viata se sfarseste. “ scrie Edward Howell in cartea sa Enzime Nutrition. Enzimele active din mancarea cruda permit mancarii sa se digere atat de eficient in stomac incat efectele gastrice negative ale putrezirii si fermentarii nu sunt doar evitate ci si caloriile sunt arse cu atat de multa eficienta de catre corp incat grasimea nu se acumuleaza.
Pe langa stiinta combinarii mancarurilor (trofologia), un alt principiu alimentar foarte important consta in alegerea alimentelor proaspete si nu a celor statute, a celor vii si in consumarea lor fie crude , fie putin gatite. Caracteristica ce distinge alimentele vii de cele moarte este prezenta enzimelor active in produsul proaspat. Enzimele (qi) constituie de departe elementul cel mai important pentu sanatate din alimente. Enzimele sunt compusi fragili care sunt distrusi cu usurinta prin expunerea la temperaturi inalte, umiditate excesiva, oxigen, radiatii si elemente chimice sintetice, toate aceste contacte avand loc in timp ce alimentele sunt gatite, rafinate, conservate si pasteurizate. Toate enzimele sunt practice distruse la temperature mai inalte de 55 grade C, cifra care este cu mult sub punctual de fierbere al apei (100 grade Celsius).
Substanţele chimice, impulsurile electrice şi hormonii controlează mecanismele corpului. Enzimele, sarcinile electrice şi hormonii controlează majoritatea funcţiilor corporale, fiind extrem de sensibile la pH. Valorile medii ale pH-ului la o persoană sănătoasă sunt:
Sucurile gastrice din stomac 1,5
Piele/transpiraţie 4,7
Salivă 6,4 (valoare specifică unei stări de relaxare)
Urină 5,5-6,0 (valoare specifică unei stări de relaxare)
Celule 7,1
Sânge 7,4
Sucuri pancreatice 8,8
Având valoarea pH-ului de 8,8, sucurile pancreatice sunt cele mai alcaline lichide din interiorul corpului uman. Secreţia exocrină a pancreasului este alcătuită dintr-un anumit număr de enzime necesare pentru digestie. Sucul pancreatic este vărsat în intestin pentru a neutraliza bolul alimentar extrem de acid ieşit din stomac . Digestia intestinală are loc sub acţiunea combinată a sucului pancreatic, a bilei şi a sucului intestinal. Sucul intestinal conţine enzime ca: peptidaze, zaharidaze, lipaze.
Ca importanță științifică și benefică cele mai importante enzime sunt :
–proteazele care descompun proteinele (proteaza, catalaza )
–seaproza – extrase din ciuperci si bacterii;
–seratio-peptidaza/serapeptaza– extrase din bacterii;
–bromelaina, papaina, ficina – extrase din plante;
–lipazele care descompun grăsimile (se găsesc în ciuperci dar sunt și de origine animală)
Existã 3 tipuri fundamentale de enzime: alimentare, digestive
si antioxidante.
1. Enzimele antioxidante sunt produse de organism pentru a neutraliza radicalii liberi înainte ca ei sa poata ataca celulele si tesuturile. Avem nevoie de mult zinc si seleniu în regimul alimentar pentru a sintetiza cele mai importante enzime antioxidante: Superoxid dismutaza (SOD) si Glutation peroxidaza (GPX).
2. Enzimele digestive, în numãr de 22 , sunt de asemenea produse în organism în principal de pancreas si sunt secretate în functie de necesitãti în duoden, pentru a ajuta în stadiul final al digestiei.
Enzimele pancreatice actioneaza numai în duoden, nu si în stomac, si aceasta doar dacã echilibrul pH-ului este strict în limite corecte (usor alcalin), ceea ce nu este cazul pentru multi oameni cu o alimentatie acidifiantã.
3. Enzimele alimentare, grupate în patru mari categorii, sunt prezente numai în alimentele crude, proaspete, ele îndeplinindu-si functia în mediul acid al stomacului unde initiaza procesul de digestie a proteinelor, a grãsimilor si a carbohidraþilor. Aceste enzime sunt complet distruse în alimente prin coacere, pasteurizare, conservare, adãugare de aditivi chimici, expunere la microunde si la temperaturi mai mari de 400 C.
Nici o vitamina, nici un mineral sau o alta substanta nutritiva nu poate substitui munca acestor enzime; în lipsa lor, alimentele gãtite sau preparate industrial sunt digerate numai partial în stomac, fapt care permite bacteriilor omniprezente sa fermenteze hidratii de carbon si sa descompuna proteinele, producând tulburari digestive si alte probleme de sanatate. Aceste enzime maresc eficienta sistemului imunitar permitându-i sa digere mai usor celulele bolnave sau moarte, sa elimine tumorile si chisturile, sa distruga depozitele de colesterol, bacteriile si virusurile, îndepartând din organism orice alt element nedorit compus din proteine, grasimi si hidrati de carbon.
Enzimele sunt elementele care declanseazã conversia esentei nutritionale în energie în fiecare celulã a organismului. Cele patru enzime alimentare esentiale continute în alimentele crude, nealterate, sunt urmtoarele:
– Proteaza– aceastã enzimã digerã proteinele din alimente, bacteriile daunatoare, celulele bolnave, filmul proteic din jurul unor virusuri si produsele inflamatorii de tipul puroiului din tesuturile necrozate.
– Amilaza – aceastã enzimã digerã hidraþii de carbon atât din alimente, cât si din puroi si flegmã. În combinatie cu lipaza, poate digera multe tipuri de virusuri, inclusiv virusul herpesului, si înlãturã mucusul concentrat din plãmâni si din traiectul bronsic.
– Lipaza – aceastã enzimã digerã grãsimile, cat si peretii lipidici ai unor virusuri. Totodatã lipaza ajutã la dizolvarea si digerarea acumulãrilor lipidice, ca de exemplu colesterolul din artere.
-Celulaza – aceastã enzimã digerã celuloza, usurând trecerea ei prin tubul digestiv. Celuloza nu conTine substanTe nutritive esentiale
Proteinele si incep digestia in stomac cu ajutorul pepsinei si se termina in duoden cu enzimle protease fiind descompuse in aminoacizi.
Lipidele isi incep digestia in duoden sub actiunea bilei apoi in intestinal subtire sub actiunea lipazelor . Se transforma la final in acizi grasi si glycerol.
Carbohidratii incep digestia in cavitatea bucala (mediu alcalin) sub actiunea ptialinei apoi in duoden sub actiunea amilazelor sunt descompuse pana la glucoza.
Alte enzime cunoscute și la ce folosesc:
Bromelaina
- descompune proteinele
- efect anti-inflamator
Catalaza
- efect antioxidant prin descompunerea peroxidului de hidrogen în apă și oxigen
- se găsește în aproape toate celulele din organism
Hemicelulaza
- descompune carbohidrații
- utilă pentru polizaharidele din plante
Lactaza
- descompune lactoza (zahărul din lapte)
- folosită pentru tratarea intoleranței la lactoză
Prin pasteurizare, pe langa distrugerea bacteriilor daunatoare, sunt distruse si bacteriile benefice, precum si enzimele necesare digestiei acestuia (lactaza, lipaza, dar si fosfataza care are rol esential in absorbtia calciului, precum si lecitina). Laptele pasteurizat este greu de digerat (organismul nu-l recunoaste), lipsit de valoare nutritiva si…contine milioane de cadavre de bacterii, deoarece pasteurizarea nu inlatura bacteriile ci doar le ucid, ele ramanand in lapte.
Mucolaza- descompune mucusul
- utilizată pentru congestii și sinuzite
Papaina
- descompune proteina
- efect anti-inflamator
Serato -peptidaza
- anti-inflamator
Tripsina
Nu se consuma ou crud – galbenusul este foarte sanatos crud, albusul nu. In structura albusului crud exista factor antitriptic care inhiba tripsina, enzima ce intervine in digerarea proteinelor.
Ptialina de la nivelul cavitatii bucale
-Este enzima esentiala pentru digerarea amidonului
Combinatia de acizi cu amidon : inhiba secretia de ptialina de la nivelul cavitatii bucale, enzima esentiala pentru digerarea amidonului In consecinta, amidonul ajunge in stomac fara a fi digerat corect, fiind in schimb, fermentat de bacterii. Asadar, dupa consumul de paine, cereale, paste fainoase/orez se renunta la consumul de otet, suc de portocale sau lamai.
De obicei alunele, semințele, nucile crude, germenii, boabele în general sunt inhibitori ai enzimelor. Se poate elimina acest efect inhibitor prin spălarea, înmuierea, încolțirea sau fermentarea lor. Fermentarea este cea mai recomandată metodă și se poate face simplu: puneți ce vreți să fermenteze în iaurt, kefir sau zer și lăsați-le cel puțin 12 ore. Kombucha este de asemenea un extraordinar furnizor de enzime .
Denaturarea enzimei care survine în urma actiunii unor factori fizico-chimici (temperatura – mai mare de 400 C, radiatiile ionizante, ultrasunetele, acizii sau bazele tari, detergenti, sãrurile metalelor grele) se soldeazã cu pierderea functiei biocatalitice datoritã modificarilor care apar la nivelul structurii enzimei . Multe din enzimele bacteriene implicate în aceste reactii (beta–glucozidaza, nitroreductaza, azoreductaza, colesterol–dehidrogenaza) sunt enzyme inductibile a cãror concentratie în colon este puternic influentatã de componenta dietei.Astfel se realizeaza concentratii mai mari la omnivori decât la vegetarieni.
Regimurile alimentare din estul Asiei sunt bogate in 2 tipuri cu un continut ridicat de enzime : alimente crude proaspete cum ar fi frunctele si legumele si pestele crud precum si alimentele preparate pentru consum prin tratarea cu enime produse de anumite ciuperci din specia Aspergillus care ofera toate enzimele necesare pentru digerarea proteinelor , carbohidratilor si grasimilor.
Aspergillus , folosit de secole in Asia la prepararea mancarurilor este extreme de bogat in enzime vitale si este folosit la gatirea unor mancaruri nutritive si active din punct de vedere terapeutic cu ar fi tofu(branza de soia), yuba(coaja de soia), nado(muguri fermentati de soia), miso(terci fermentat din orz, orez sau soia) si alte mancaruri traditionale. Prin adaugarea enzimelor active din Aspergillus la cerealele si semintele gatite , enzimele distruse in timpul gatiri sunt inlocuite iar alimentele sunt consummate crude.Astfel fiecare bucata de mancare ii confera corpului infuzii puternice de enzyme care reprezinta scanteia vitala culinara a vetii.
Sintagma “alimente naturale” a devenit o emblema de care se face frecvent abuz in cazul produselor alimentare comerciale ….de la iaurtul pasteurizat la bomboanele dulci si bogate in amidon. Un aliment se defineste ca fiind natural doar daca toate enzimele naturale, vitaminele , mineralele si alti factori nutritive vitali sunt inca intacti, ceea ce elimina aproape toate produsele asa zis naturale. Exista o multime de alimente naturale care se gasesc fara a fi denumite astfel : fruncte si legume crude, peste crud , melasa, semintele si nucile neprajite si nedecolorate. Chiar si alimente deshidratate cum ar fi prunele uscate , stafidele si curmalele isi pastreaza enzimele vitale daca sunt uscate la soare si nu conservate cu ajutorul sulfului .
Enzimele sunt activate de caldura si umiditatea din cavitatea bucala. Enzimele reprezinta catalizatorii biochimici secretati de pancreas si alte glande si organe. Unele enzime intra in fluxul sangvin pentru a-l curata de microbi periculosi, de celule moarte si bolnave sau de toxine. In stomac exista aproximativ 5 milioane de glande microcospice care secreta enzime necesare pt digestie. Toate enzimele au actiuni specifice potrivindu-se cu reactiile biochimice pe care sunt menite sa le realizeze. Atunci cand se combina alimentele gresit enzime incompatibile sunt secretate in acelasi timp . Actiunile enzimelelor conflictuale sunt afectate sau neutralizate.
<![endif]–> Studiu de caz: Kombucha, ciuperca miraculoasa
Kombucha este un ceai fermentat făcut cu o cultura e ciuperci Kombucha starter, ceai preparat cu zahăr , și un ceai Kombucha dintr-un lot anterior ( ceai starter sau ferment). Amestecul este lăsat să fermenteze la temperatura camerei timp de 5 până la 30 zile. Acesta poate fi consumat simplu sau cu adaos de aromatizanți , cum ar fi fructe sau ghimbir .Kombucha contine o serie de vitamine( în special vitaminele B) și are o serie de beneficii pentru sănătate .In jurul anilor 220 I.Hr., în China, în timpul dinastiei Tsin, ciupercile erau considerate a avea efecte magice. Una era însă preţuită şi apreciată, mai presus de celelalte, şi anume `Divina Che` (Ganoderma japonicus Lloyd), cunoscută chinezilor ca `Ling-tsche`.
In anul 414, impăratul japonez Inkyo a fost tratat de problemele sale digestive de către medicul Kombu care a folosit în acest scop `Divina Che`. Impăratul nu numai că s-a vindecat ca prin farmec, dar s-a simţit şi mai tanăr şi mai viguros ca niciodată. Entuziasmat, el a numit ciuperca dupa numele medicului care a adus-o – Kombu si cha. ”Cha” inseamna ceai.
Mai este denumita :Tschambucco, izvorul Volgăi, Kwassan, Pichia fermentans, Cembuya orientalis, Combuchu, Champignon de longue vie (ciuperca de viaţă lungă), elixirul tineretii.Kombucha este practic o colonie de peste 20 de micro-organisme, bacterii “prietenoase” şi ciuperci. Bacteriile stau mai mult la fundul recipientului de fermentare iar pelicula albicioasa care reprezinta ciuperca sta deasupra .Bacteriile si ciupercile fermentează in ceai si transformă zaharul în care cresc, precum şi principiile active ale ceaiului în substanţe cu efecte vindecătoare remarcabile.
Preparare: La 2 l de apa fiarta folositi 160 grame de zahar si cantitatea corespunzatoare la 3 pliculete de ceai(cam 6 g). Amestecati toate si lasati sa se infuzeze. Se amesteca ceaiul racit cu ciuperca si cu fermentul.Se lasa un spatiu in borcan, borcanul nu se umple pana la varf ca sa aiba pe unde respira ciuperca.
Se acopera cu un ciorap de matase fin : gaurile sa nu fie prea dese ca sa respire dar nici prea mari ca sa nu intre eventual vreo musculita(e posibil ca ciuperca sa moara daca intra vreo musculita de otet). Durata in care bautura se prepara este de aproximav 5, 6 zile dar vara se face chiar mai repede.
Se acopera cu un ciorap de matase fin : gaurile sa nu fie prea dese ca sa respire dar nici prea mari ca sa nu intre eventual vreo musculita(e posibil ca ciuperca sa moara daca intra vreo musculita de otet). Durata in care bautura se prepara este de aproximav 5, 6 zile dar vara se face chiar mai repede.
Produce o multitudine de acizi organici, precum acid glucuronic, acid gluconic, acid lactic, acid acetic, acid butyric, acid malic ,vitamine, în special din grupul B. roduce si aminoacizi si enzime necesare organismului uman.
Bacterii din Kombucha : Bacterium xylinum, Bacterium xylinoides, Bacterium gluconicum, Saccharomyces ludwigii, Saccharomyces apiculatus varieties, Schizosaccaromyces pombe, Acetobacter ketogenum, Torula varieties, Pichia fermantans si alte drojdii.
Acest grup de organisme arată clar un efect antibiotic prin prezenţa acidului usnic care mai este present doar în unii licheni. Mai este cunoscut faptul că acest acid dezactivează anumite grupe de viruşi.
Bromelaina si Papaina din Kombucha
- Descompun proteinele
- efect anti-inflamator
Vitamine B in Kombucha: B1, B2, B3, B6, B9, B12
Beneficii Kombucha
Poate cea mai importantă proprietate a sa este cea detoxifiantă, de unde şi utilizările sale în tratarea constipatiei, boli digestive, reumatism, guta precum şi boli de piele.
Pe langa faptul ca este un energizant natural poate fi folosit cu succes în tratarea cancerului de colon în faze incipiente si a leucemiei. De regulă, se bea un litru din acest remediu pe zi intre 5 si 7 am cand colonul este la activitate maxima în cure de lungă durată (minimum 45 de zile).
Containerul in care sta Kombucha(recomandat butoi de stejar pentru fermentarea continua ) este acoperit cu un tifon ca sa respire ciuperca si se lăsa să fermenteze la temperatura camerei timp de 5 la 30 de zile, depinde de anotimp , de taria ceaiului si a fermentului starter precum si de vigoarea ciupercii.Ciuperca se hraneste cu zaharul si il transforma de acceea nu este indicat sa folosim miere sau alti indulcitori in loc de zahar.In bautura finala nu este zahar din care s-a pus initial , este o bautura total transformata de ciuperca.
Probioticele sunt esentiale pentru buna functionare a sistemului imunitar : stimuleaza imunitatea intestinala, care e responsabila de 70% din capacitatea de aparare a organismului;
Impiedica dezvoltarea ciupercilor (de tipul Candida), a parazitilor intestinali sau a altor bacterii intestinale nocive (de tipul shigella, salmonella) .Acest lucru se realizeaza prin stimularea imunitatii la nivel intestinal si cresterea aciditatii mucoasei intestinale, impiedicand astfel atat dezvoltarea microorganismelor, precum si patrunderea lor din intestin in fluxul sanguine.
Indeparteaza efectele nedorite ale antibioticelor asupra florei intestinale- tratamentul cu antibiotice distruge o parte din aceste bacterii “bune” prezente in intestin, iar administrarea de bacterii probiotice, ajuta la repopularea intestinului cu bacterii “prietenoase”.
Indeparteaza mirosul neplacut al gurii (halena) datorat lipsei eliminarii corespunzatoare a scaunului si a produsilor toxici din organism.Inlatura atat diareea cat si constipatia- prin echilibrarea tranzitului intestinal. Ajută la curăţarea colonului şi drenarea vezicii biliare.
Testimoniale despre experienta Kombucha:
“ Simbioza intre mine si colonia Kombucha a inceput pe 1 oct.2013, respectiv de 9 luni, timp in care am baut zilnic de la o cana, la inceput, pana am ajuns, dupa dezvoltarea coloniei, la 0.5-1.0 L. Dezvoltarea a reprezentat cresterea de la 1 la 4 borcane de 3.5 litri. Dupa prima saptamana de la consum mi-a stopat raceala si a scurtat-o la 3 zile. De atunci nu am mai racit. Energizare. Fortificare, vitaminizare, ajuta fixarea calciului – nu mai am semne albe la unghii si nu-mi mai tresar muschii. Copiii mei beau mai rar, de obicei cand racesc, si le trece durerea de gat sau alte fenomene asociate. Este o bautura probiotica superba. Recomand consumul.”Victoria Crisan, Iasi
“Pentru mine ceaiul Kombucha a venit odata cu dorinta mea de a schimba ceva in alimentatia mea si cu dorinta de a a-mi imbunatati starea fizica in mod special.Dupa prima luna am simtit cum corpul meu capata mai multa putere si rezistenta iar starile de oboseala continua si somnolenta au disparut.Am vazut o imbunatatire imediata a tranzitului inca din primele zile de folosire si de atunci beau zilnic. Ceaiul de Kombucha a devenit bautura favorita inca de la inceput fiind cucerita de gustul savuros si eferverscent iar calitatile sale curative sunt ca un “bonus” pentru mine. :)” Mariana Mazare, Iasi
“Ceaiul rezultat a fost pentru mine o bautura delicioasa si revigoranta si o iau cu mine oriunde ma deplasez.As prefera-o oricand in locul altor bauturi racoritoare.” Alina Pascariu, Hamburg
“In urma cu ceva timp, aproape un an, auzisem de efectele binefacatoare ale unor ciuperci “miraculoase”, cum este kefirul. Pentru ca aveam probleme cu stomacul/digestia, mi-am zis atunci ca mi-ar fi de ajutor sa caut si sa incerc si astfel de bauturi biotice, insa imi doream o ciuperca care sa nu se hraneasca cu lapte/iaurt. Ce pot spune ca a functionat in cazul meu, a fost ca intr-adevar mi-a redat tonusul, vigoarea, si m-a scapat de durerile de stomac.Kombucha poate fi o sursa in plus de vitamine si enzime, care ne sunt atat de necesare, mai ales acum, cand nici fructele si legumele nu mai contin procentul acestor nutrienti asa cum il aveau odata”
Raluca Lacatusu, Iasi
Concluzie:
Este bine sa actionam in concordanta cu respectarea legilor trofologiei (combinarea alimentelor) si cu indicatiile de preparare a hranei pt a nu distruge enzimele insa nu există niciodată reguli general valabile pentru viaţă. Sarcina noastră ca nutritionisti este să aducem la lumină legături, conexiuni şi prin asta să ne eliberăm de reguli şi de legi străine de natură şi de oameni – indiferent de domeniu. Adevărata frumuseţe şi sănătate se instalează de la sine, dacă tratam corpul aşa cum se cuvine – cu dragoste, cu măsură, înţelept, fără a ignora la nesfârşit funcţiile şi părţile sale, fără a abuza de ele sau fara a încerca să le eliminam.
Bibliografie
– Tao pentru sanatate , sex si longevitate , editura Polirom , Iasi ,2006
– Introducere in enzimologie , I.F. Dumitru si D. Iordãchescu, Editura Medicala, Bucuresti, 1981
– Edward Howell, Enzime Nutrition, Penguin, United States, 1985
– Phyllis A. Balch , Nutritie si Biotratamente, Litera, Bucuresti,2006
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu